Moldova

Dezvoltarea cu succes a afacerilor în Republica Moldova nu este posibilă fără un cadru legal adecvat care să reglementeze activitatea antreprenorială. Legea fundamentală care reglementează activitatea antreprenorială, inclusiv antreprenoriatul social, este Legea Republicii Moldova privind antreprenoriatul și întreprinderile. Potrivit acesteia, „activitatea antreprenorială” reprezintă activitatea de producție, execuție de lucrări și prestare de servicii, desfășurată de cetățeni și asociațiile acestora în mod independent, din proprie inițiativă, pe propriul risc și pe propria răspundere patrimonială, în vederea asigurării unei surse permanente de venit”.

Conform legislației, activitatea antreprenorială poate fi desfășurată ca persoană fizică – întreprinzător individual sau ca persoană juridică. Cele mai frecvente forme organizatorico-juridice sunt: societate cu răspundere limitată; întreprindere individuală; societate pe acțiuni; cooperativă de producție; cooperativă de întreprinzători; parteneriat general; parteneriat limitat. Instituția împuternicită cu înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali și a persoanelor juridice este Agenția Serviciilor Publice (Departamentul de Înregistrare și Licențiere a Unităților juridice).

În ceea ce privește antreprenoriatul social, în Legea privind antreprenoriatul și întreprinderile, în noiembrie 2017, a fost introdus un capitol separat privind antreprenoriatul social și întreprinderile sociale, care a intrat în vigoare la 24 iunie 2018. Astfel, antreprenoriatul social este o activitate antreprenorială al cărei scop principal este rezolvarea problemelor sociale în interesul comunității. Activitatea de antreprenoriat social poate fi desfășurată de întreprinderile sociale și de întreprinderile de inserție socială, concentrându-se pe îmbunătățirea condițiilor de viață și pe oferirea de oportunități pentru persoanele din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice și sociale, inclusiv la nivelul comunităților locale, prin ocuparea forței de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității, prin consolidarea incluziunii sociale.

Lista tipurilor de activități de antreprenoriat social este stabilită de guvern, întreprinderile concentrându-se pe cel puțin unul dintre următoarele domenii:
 • crearea de locuri de muncă și ocuparea forței de muncă, ca prioritate, a persoanelor din categorii defavorizate ale populației;
 • protejarea și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și ale familiilor acestora în scopul incluziunii lor sociale;

• promovarea posibilităților de angajare a persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin furnizarea de servicii de mediere a muncii, informare și consiliere profesională, orientare și formare, consiliere și asistență în începerea unei activități antreprenoriale;
• desfășurarea de activități care contribuie la punerea în aplicare a politicilor publice de dezvoltare regională, inclusiv reducerea dezechilibrelor dintre nivelurile de dezvoltare socio-economică în interiorul regiunilor, consolidarea oportunităților financiare, instituționale și umane pentru dezvoltarea socio-economică a regiunilor, sprijinirea activității autorităților administrației publice locale și a autorităților locale, orientate spre dezvoltarea socio-economică a localităților și coordonarea interacțiunii acestora cu autoritățile naționale, strategii și programe de dezvoltare sectorială și regională;
• furnizarea și dezvoltarea serviciilor sociale, precum și sustenabilitatea financiară pentru dezvoltarea și extinderea serviciilor sociale;
• promovarea activităților de protecție a mediului;
• gestionarea deșeurilor pentru a le reduce și a le reintroduce la maximum în circuitul economic, precum și pentru a preveni poluarea mediului;
• promovarea activităților naționale de protecție a patrimoniului;
• realizarea de activități turistice și sportive pentru recreere și socializare;
• desfășurarea de activități extracurriculare;
• desfășurarea de activități în domeniile educației, culturii, sănătății, protecției și asistenței sociale, bunăstării și dezvoltării comunității, dacă aceste activități vizează exclusiv consolidarea coeziunii economice și sociale și creșterea incluziunii sociale.

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) au un rol important în dezvoltarea economiei unei țări, ponderea lor în formarea PIB-ului variază între 10 % și 70 %. IMM-urile contribuie în mod direct la crearea locurilor de muncă, stimulează concurența, contribuie la creșterea exporturilor, promovează crearea și punerea în aplicare a inovațiilor și a noilor tehnologii. În comparație cu întreprinderile mari, IMM-urile sunt mai flexibile, mai receptive la schimbările din mediul de afaceri și la cerințele tot mai mari ale pieței. IMM-urile sunt cea mai răspândită formă de afaceri din întreaga lume.